Traficul din București – rolul transportului alternativ și necesitatea corecțiilor legislative

Recent, PRO TV a difuzat un material în care se concluzionează că Bucureștiul, Timișoara și Cluj-Napoca se află printre orașele cu cel mai aglomerat trafic, iar unul dintre factorii esențiali este activitatea intensă a autovehiculelor care oferă transport alternativ. Dorim să clarificăm câteva aspecte fundamentale și să solicităm autorităților să demareze urgent un proces legislativ de corecție în acest domeniu.

Ce spun datele oficiale

Pe portalul Autorităţii Rutiere Române (ARR), există 54224 de vehicule înscrise ca „vehicule pentru transport alternativ".

Legislația actuală (OUG nr. 49/2019 privind transportul alternativ cu autoturism şi conducător auto) prevede că operatorii de transport alternativ trebuie să folosească pentru activitate autovehicule pentru care s-a emis copie conformă a autorizației, precum și ecuson autentic şi valabil.

De asemenea, legislația stabileşte condiții legate de vechimea autoturismelor – de exemplu, copia conformă se poate elibera doar pentru autoturisme care la data expirării au mai puțin de 15 ani vechime de la data fabricației.

Problema: neconcordanțe și lacune în aplicare

Deși există aceste prevederi, în trafic se observă autoturisme care folosesc copii conforme expirate sau vehicule care nu au obligatorii ecusoane valabile. Aceste situații sunt raportate după observații de teren, inclusiv de colegi din domeniu.

Lipsa unor controale eficiente și a unui sistem clar și strict de sancționare face ca aceste vehicule să fie totuși acceptate pe platformele digitale de transport alternativ. În multe cazuri, platformele nu verifică sistematic dacă copia conformă şi ecusonul sunt valabile sau nu.

Autoritățile abilitate (ARR, poliția rutieră, ISCTR etc.) nu dețin resurse sau proceduri eficiente de identificare şi sancționare în timp real a acestor vehicule când ele circulă cu documente expirate sau neconforme.

Impact asupra traficului

Creșterea numărului de vehicule alternative necontrolate (sau slab controlate) măreşte densitatea auto pe arterele mari și pe zonele centrale: mai multe mașini în trafic în același timp, mai multe curse „goale” până la preluarea pasagerilor, mai multe vehicule care circulă fără optimizare (din cauza platformelor, zonelor de așteptare etc.).

Aceste vehicule folosesc spațiu public, contribuind la congestie, emisii și costuri de întreținere a infrastructurii.

Propuneri legislative de corecție

Pentru a remedia aceste disfuncționalități, propunem următoarele măsuri:

1. Clarificarea și înăsprirea sancțiunilor pentru utilizarea copiilor conforme expirate sau nevalabile, atât pentru operatorul de transport alternativ, cât și pentru platformele digitale ce permit accesul vehiculului în platformă.

2. Obligativitatea verificărilor periodice de către platforme și de către autorități publice: înainte de aprobarea sau reactivarea unui vehicul pe platformă, să se verifice valabilitatea copiilor conforme şi ecusoanelor afişate, precum și starea ITP, asigurare etc.

3. Sistem de control în trafic: echipe mixte (Poliția Rutieră, ISCTR, ARR) dotate cu acces la baza de date ARR, pentru a putea verifica în timp real dacă un vehicul alternativ respectă legislația.

4. Limitarea numărului de copii conforme/capacitate maximă, în funcție de necesităţile reale ale orașului, densitatea traficului, pentru a nu permite un număr nelimitat de vehicule alternative care să suprasolicite infrastructura.

5. Transparență și raportarea publică: platformele digitale să publice periodic rapoarte privind numărul vehiculelor active, numărul celor cu documente expirate, sancțiunile aplicate etc.

De ce este necesară această limitare ?

Asigurarea respectării legii: sancționarea celor care operează ilegal sau cu documente expirate este esențială pentru echitate față de cei care respectă toate regulile (ex. taxi-urile, operatorii care își mențin documentația în regulă).

Protejarea traficului și a calităţii vieţii cetățenilor: reducerea congestiei, a timpului petrecut în trafic, a poluării.

Creșterea siguranței rutiere: vehiculele care nu au ITP valabil sau alte documente necesare pot reprezenta risc pentru siguranța pasagerilor și participanților la trafic.

Responsabilitate fiscală și administrativă: documente expirate înseamnă și riscuri de evaziune sau de operare în afara cadrului legal, cu pierderi pentru bugetul public.

Apel către autorități

Prin prezenta postare:

Solicităm Parlamentului să dezbată și să adopte amendamente la OUG 49/2019 sau alte acte normative conexe, astfel încât să se clarifice obligațiile și sancțiunile privind valabilitatea copiilor conforme și ecusoanelor.

Cerem Autorităţii Rutiere Române (ARR) să întărească controalele și să colaboreze cu poliția rutieră și ISCTR pentru verificări în trafic.

Solicităm platformelor digitale de transport alternativ să nu permită vehiculelor fără documente valabile să activeze pe platformă, responsabilitate contractuală clară din partea platformelor.

MEMORIU JUSTIFICATIV

privind necesitatea modificării și completării OUG nr. 49/2019 în sensul limitării numărului de copii conforme pentru transportul alternativ, pe criterii de mediu, infrastructură și echitate

1. Context legislativ și situația actuală

Ordonanța de Urgență nr. 49/2019 reglementează activitatea de transport alternativ cu autoturism și conducător auto. Actul normativ a fost adoptat ca soluție provizorie pentru legalizarea unor practici apărute pe piață, dar fără a institui mecanisme de echilibru între transportul în regim de taxi și transportul alternativ.

În prezent, conform datelor publice disponibile pe portalul Autorității Rutiere Române (ARR), există peste 54000 de copii conforme emise pentru transport alternativ. Numărul acestora nu este supus niciunei limitări, spre deosebire de regimul taxi, unde Legea nr. 38/2003 stabilește clar un plafon de un autoturism la 1.000 de locuitori.

Această discrepanță a generat:

• aglomerarea excesivă a traficului urban în marile municipii (București, Cluj-Napoca, Timișoara);

• creșterea emisiilor poluante și neatingerea obiectivelor de mediu asumate de România;

• concurență neloială față de operatorii de taxi, obligați să respecte restricții numerice și condiții mai stricte.

2. Probleme identificate

1. Lipsa unei limitări numerice – transportul alternativ nu are plafon, ceea ce duce la un număr de vehicule mult superior necesităților pieței și capacității infrastructurii urbane.

2. Documente expirate tolerate – numeroase autoturisme circulă cu copii conforme expirate, dar continuă să fie acceptate pe platformele digitale.

3. Controale ineficiente – ARR, Poliția Rutieră și ISCTR nu dispun de mecanisme în timp real pentru identificarea acestor vehicule în trafic.

4. Impact negativ asupra mediului – creșterea necontrolată a numărului de autoturisme determină mai multe curse goale, emisii suplimentare și poluare accentuată.

5. Dezechilibru legislativ – în timp ce taxiurile sunt limitate numeric și strict reglementate, transportul alternativ funcționează practic nelimitat, generând discriminare legislativă între două servicii cu funcționalitate identică (transport public de persoane în regim necolectiv).

3. Argumente juridice

Principiul egalității de tratament: Constituția României (art. 16) și jurisprudența Curții Constituționale impun ca servicii similare să fie supuse unor reglementări comparabile, fără privilegii legislative.

Obligații de mediu: România are angajamente europene privind reducerea emisiilor de CO₂ și a poluării urbane (Directivele 2008/50/CE și 2019/1161/UE). Limitarea numărului de vehicule de transport alternativ reprezintă o măsură necesară pentru a atinge aceste obiective.

Practica europeană:

• În Austria, transportul alternativ este permis doar prin licență de taxi sau PHV, cu număr limitat.

• În Germania, platformele digitale pot funcționa doar prin dispecerate autorizate și cu obligații stricte de întoarcere la bază.

• În Franța, transportul alternativ (VTC) este limitat numeric și supus unor criterii stricte de acces, inclusiv norme de mediu.

Principiul poluatorul plătește: extinderea nelimitată a transportului alternativ încarcă infrastructura rutieră și crește poluarea. Este justificată limitarea prin criterii de mediu și infrastructură, conform art. 35 din Constituție și Legii protecției mediului nr. 137/1995.

4. Propuneri legislative

1. Introducerea în OUG nr. 49/2019 a unui plafon numeric pentru copii conforme, stabilit de autoritatea administrației publice locale, cu aviz ARR și Ministerul Mediului, pe baza:

• numărului de locuitori;

• capacității infrastructurii urbane;

• nivelului emisiilor poluante.

2. Stabilirea unei reguli de echilibru: în localitățile unde există reglementată activitatea de taxi, numărul copiilor conforme pentru transport alternativ nu poate depăși numărul maxim de autorizații taxi.

3. Instituirea de sancțiuni pentru platformele digitale care activează sau mențin în aplicație autoturisme cu documente expirate.

4. Crearea unui sistem de control digitalizat prin care ARR, Poliția Rutieră și ISCTR să verifice în timp real valabilitatea copiilor conforme.

5. Efectele preconizate ale adoptării

• Reducerea congestiei din marile orașe prin limitarea numărului de vehicule.

• Îmbunătățirea calității aerului și reducerea poluării.

• Restabilirea echilibrului concurențial între serviciul de taxi și cel alternativ.

• Creșterea siguranței rutiere prin eliminarea vehiculelor cu documente expirate sau neconforme.

• Respectarea angajamentelor europene privind mobilitatea urbană durabilă.

6. Concluzie

Este necesară adoptarea urgentă a acestor modificări legislative pentru a evita perpetuarea unui sistem inechitabil și poluant, care afectează atât mobilitatea urbană, cât și calitatea vieții cetățenilor.

Se solicită Parlamentului României și Guvernului, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, să adopte amendamentele propuse la OUG nr. 49/2019, cu includerea limitării numerice a copiilor conforme și cu responsabilizarea platformelor digitale de transport alternativ.

Vă invităm pe toți cei interesați (șoferi taxi, operatori de transport alternativ, autorități, cetățeni) să susținem împreună aceste modificări legislative, pentru un trafic mai fluid, un oraș mai curat și un serviciu de transport echitabil.